Are 27 de ani, este din Onești, nu a reușit să termine liceul, însă a pus pe jar toate serviciile secrete americane după ce a spart sistemul informatic al poliţiei din Washington și a preluat controlul camerelor de supraveghere, cu câteva zile înaintea ceremoniei de învestire a preşedintelui Donald Trump.
Tot el, împreună cu un partener, este acuzat că a furat datele personale ale clienţilor unor mari companii. După un proces de durată, pe 30 octombrie Tribunalul Bacău l-a condamnat pe Mihai Alexandru Işvanca, zis „BOBO”, la 4 ani şi 10 luni de închisoare în regim de detenţie pentru efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, fals informatic în formă continuată, transmitere neautorizată către altă persoană o oricăror date de identificare şi efectuarea de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.
Alături de Işvanca a fost condamnat pentru infracţiuni similare şi Vlad Găluşcă. În cazul său, judecătorii au dispus condamnarea la 2 ani şi 4 luni închisoare cu suspendare, în sarcina inculpatului fiind reţinute doar infracţiunile de transmitere neautorizată către altă persoană a oricăror date de identificare şi efectuarea de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.
Potrivit adevarul.ro, hackerul din Oneşti a reuşit să neutralizeze 123 din cele 187 de camere de supraveghere ale serviciilor de poliţie, infectând sistemele informatice cu viruşi de tipul „ransomware”, pentru a încerca să obţină bani sau alte obiecte de valoare în schimbul deblocării calculatoarelor.
Judecătorii români au respins cererea de arestare în vederea extrădării în SUA a lui Mihai Alexandru Işvanca, până la soluţionarea dosarului pe care hackerul îl avea deja în România, pe rolul Tribunalului Bacău. Potrivit DIICOT, în perioada 2013 – aprilie 2016, în mod repetat şi în baza aceleiasi rezoluţii infracţionale, Mihai Alexandru Işvanca a deţinut, fără drept, atât programe informatice concepute în scopul săvârşirii infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic, alterarea integrităţii datelor informatice, transfer neautorizat de date informatice (respectiv programul Havij v1.16 Pro Portable.exe) cât şi parole, coduri de acces şi alte date informatice care permit accesul (total sau parţial) la un sistem informatic (printre care date de conectare la un sistem informatic (server) de tip RDP, credenţiale de conectare la adrese de e-mail (adresă şi parolă), datele de conectare la sisteme informatice de tip VNC, credenţiale de conectare la conturi de payapal (adresă de e-mail şi parolă) aparţinând unor cetăţeni străini, credenţiale de conectare la conturi de utilizator al companiei AMAZON (adrese de e-mail şi parole aferente precum şi date personale şi de identificare ale cardurilor bancare), credenţiale de conectare la conturi de utilizator al companiei APPLE – (adrese de e-mail şi parole aferente) liste cu adrese de e-mail şi parolele de acces aferente acestora, credenţiale de acces (URL, user şi parolă) la conturile de administrator ale mai multor site-uri şi alte date. O parte dintre datele obţinute ilegal de către Işvanca erau puse la dispoziţia altor hacker în scopul săvârşirii de infracţiuni. La rândul său, Işvanca a primit de la Vlad Găluşcă mai multe pagini de web falsificate (SCAM uri) ale unor institutii, scrisorile aferente precum şi alte documente, iar în urma activităţii de phishing a obţinut sute de date de identificare ale unor carduri aparţinând unor cetăţeni străini. ”Din analiza datelor rezultate în urma percheziţiilor informatice efectuate asupra mediilor şi suporturilor de stocare a datelor informatice aparţinând numitului Işvanca Mihai Alexandru a rezultat, printre altele, că acesta a utilizat adresa de e-mail/user-name-ul cu denumirea “mai_incercam” iar în perioada 2013 – 2016, în cadrul unor discuții chat purtate cu mai mulţi utilizatori, a transmis/primit date de identificare ale unor carduri bancare aparţinând unor cetăţeni străini, parole, coduri de acces şi alte date informatice care permit accesul (total sau parţial) la un sistem informatic (printre care liste cu adrese de e-mail şi parolele de acces aferente acestora, credenţiale de acces (URL, user şi parolă) la conturile de administrator (Control Panel) a mai multor site-uri, date de conectare la sisteme informatice (server) de tip RDP, date de conectare la sisteme informatice de tip VNC, precum şi alte date informatice (date de tip SMTP, PROXY etc.)”, au explicat procurorii DIICOT. Ișvanca a contestat condamnarea Tribunalului Bacău, urmând ca instanța Curții de Apel Bacău să fixeze termen în acest dosar. Citiți articolul complet aici