Sâmbătă am publicat o radiografie a dosarului șpăgilor duty-free în care indicam doi denunțători ce-au stârnit scandalul și-au făcut posibile arestările, primul este George Dorobanțu, fostul director al aeroportului și omul lui Michael Schmidt (prietenul lui Iohannis), al doilea fiind libanezul Saadeh Hardan, directorul firmei DNATA Catering, înregistrată la Londra și aparținând șeicului Al Maktoum din Dubai. Un editorial semnat Cozmin Gușă.
Ieri la prânz am primit din mai multe surse referatul procurorului Drăgulescu de la DNA (384 de pagini!), ce confirmă datele prezentate sâmbătă, dar infirmă ipoteza că Rareș Bogdan ar fi fost personajul politic central al acțiunii de corupție, lucru de care opinia publică a fost orientată să fie convinsă patru zile la rând. Deci, aparte de puturoșenia combinațiilor politico-economice pe care o aflăm din referat citind transcrierile interceptărilor, știm acum că cineva a demarat în paralel și operațiunea de ”ucidere publică” a lui Bogdan.
Cine a avut interesul să execute această operațiune trebuia să aibă și forța ca să realizeze următoarele lucruri ce s-au întâmplat:
1. Trebuia să aibă acces la cercetările procurorului de la DNA, în condițiile în care accesul la dosar a fost total secretizat, inclusiv prin convenții de confidențialitate semnate cu avocații arestaților.
2. Să poată impune unor site-uri de știri să orienteze (fără probe!) descrierea scandalului doar împotriva lui Rareș Bogdan, în condițiile în care arestații au pomenit un lung șir de politicieni la care s-ar fi apelat pentru sprijin și protecție. Mai mult, forța dușmanilor lui Bogdan a fost atât de mare încât cei de la RTV au postat pe ecran timp de mai multe ore joi seara (fără nici o dovadă!) anunțul că ”Rareș Bogdan va fi arestat!”.
3. Să aibă influența să poate genera rescrierea evidentă a referatului procurorului Drăgulescu, ce-a consemnat chiar în deschidere entitatea media (Realitatea Plus) ce i-a luat apărarea lui Rareș Bogdan în ultimele zile, prin enunțarea unor alte fapte ce n-au legătură cu șpăgile duty-free, ci cu scandalul Romprest. Ca să traduc, li s-a ”arătat o pisică” celor ce-ar mai îndrăzni să relateze altfel decât doresc autorii operațiunii.
4. În fine azi-noapte, cei ce coordonează s-au dovedit atât de influenți încât au reușit să schimbe și titlul unei știri de pe un site influent ce consemnează politicienii implicați. La orele 3.32 titlul era ”Firea, Ciolacu, Grindeanu, Tudose, Dragnea, Mitrea, Hunor, Cuc – Nume grele din clasa politică aflate pe buzele traficanților de influență din cazul CNAB”, iar la orele 6.55 acesta devenise ”Nume grele din politică aflate pe buzele traficanților de influență din cazul CNAB – Tudose, Mitrea, Rareș, Grindeanu, Dragnea, Hunor, Dâncu, Firea”.
Așa cum am zis încă de joi, Rareș Bogdan trebuia să fie ”pedepsit” pentru că a avut curajul să-l indice pe Bogdan Aurescu ca fiind un impotent politic, impus prin voința unor entități diferite de PNL, respectiv pentru că a semnalat deriva liberalilor, cerând o soluție pentru organizația București, dar una diferită de impunerea beizadelei Burduja, cel ce pare preferat inclusiv de către Iohannis, rezerviști sau părți din serviciile secrete, dar nu de către liberali. Faptele și discuțiile din referatul procurorului Drăgulescu nu sunt de dată recentă, fiind anterioare declarațiilor lui Bogdan descrise mai sus, deci puteți pricepe că datele din dosar au fost scurse către presă tocmai pentru ca să-l maculeze inițial doar pe politicianul liberal. Iar dacă analizăm speța prin potențialului relevat din cele patru puncte enumerate de mine, putem avea câteva variante de identificare a autorilor. Prima, și cea mai probabilă, îl indică chiar pe Iohannis, ce-a fost puternic deranjat de atacul la Aurescu, dar și de implicarea lui Bogdan în decizia de la PNL București. Dacă e adevărat că a avut loc și o întâlnire/convorbire între Iohannis și Bogdan în acest weekend (după cum vorbesc liberalii), atunci asta este un argument în plus pentru a-l considera ca autor pe vicleanul nostru președinte, care tocmai în acest mod a dorit să-și escamoteze acțiunea. A doua variantă îi arată pe rezerviștii Statului Paralel, exponenții Factorului Extern, care au interes să-l protejeze pe Aurescu, dar și pe Nicușor Dan și Sebastian Burduja, ce le sunt indispensabili pentru a-și continua afacerile oneroase din București. A treia variantă indică chiar serviciile secrete, ce-ar fi avut datoria să-l avertizeze pe Bogdan de-a lungul unui an întreg de interceptări (!), că un apropiat îi folosește numele în tranzacții de corupție și să se delimiteze de acesta. Totuși, Rareș Bogdan este liderul europarlamentarilor români la Bruxelles, iar el trebuia să fie anunțat sau blocat tocmai de către serviciile secrete ce au această sarcină.
Oricare dintre cele trei variante despre autorii operațiunii anti-Bogdan poate fi valabilă, sau o eventuală combinație între ele, este sigur însă, prin prisma acestui scandal, că au reînceput execuțiile parcheto-mediatice, exact pe modelul patentat în vremea lui Băsescu de către cuplul Coldea-Kovesi. Rareș Bogdan este doar prima confirmare că așa-ceva se întâmplă, dar din felul în care procurorul Drăgulescu și-a organizat referatul putem fi siguri că vor urma și altele, dedicate disciplinării incomozilor. Cu alte cuvinte, ”Cine mișcă, mișcă-n brișcă!”.
Cozmin Gușă