13.346. Este un număr de dosar întocmit de Securitatea comunistă și desecretizat la mai bine de 60 de ani de la deschiderea lui. În el se găsește o parte din istoria sportului românesc. Sunt peste 7.000 de pagini care descriu două lumi complet diferite. Zeci de sportivi talentați care luptau să facă performanță pentru România și o armată de Securiști, care s-a chinuit decenii la rând să îi distrugă. Dosarul de la CNSAS a primit numele Problema Sportul. Joi, în emisiunea ”Culisele statului paralel”, Anca Alexandrescu a dezvăluit cum au devenit mari sportivi din turnători, urmăriți.
Fostul tenisman, Ilie Năstase se află printre cei filați, fiind unul dintre cei mai importanți jucători de tenis ai anilor 70. Copilul teribil al tenisului mondial a făcut spectacol pe teren. Cu un joc magic, dar cu un caracter vulcanic, Năstase reprezenta un pericol pentru soții Ceaușescu. Atitudinea recalcitrantă și personalitatea sa combativă ar fi dat de furcă comuniștilor dacă ar fi fost mutate în afara terenului de tenis. Așa că, ani la rând, securiștii au fost pe urmele sale, să afle dacă își vorbea patria de rău.
”Ei aveau obiceiul să racoleze și dintre sportivi. Toți sportivii de la Dinamo, indiferent de sportul practicat, erau racolați, pentru că ei stăteau între sportivi. Știu și nume, dar nu vreau să le dau. Și atunci era mai ușor pentru ei să afle ce gândește sportivul. La mine era greu că eu mai înjuram pe arbitru, mai înjuram pe ăla, pe cine mai trebuia să înjur eu atunci, mă lăsau mai în pace, dar vreau să vă spun că și Ceaușescu era filat, ca să știți. Deci, Securitatea nu era Ceaușescu, erau ei. Care sunt și astăzi, dar s-au schimbat din Securitate au devenit Serviciul Român de Informații. Pe cine spionează ei? Pe români. De ce nu-i spionează pe străini? Ce au cu românii?”, spunea Ilie Năstase (sursa: antena3.ro)
Întrebat dacă și-a citit dosarele, după ce au fost desecretizate, și dacă a aflat vreun nume care l-ar fi turnat la Securitate, marele sportiv a răspuns:
”Nu! Și de asta nici nu am dorit să le văd, că dacă aflam că vreun prieten de-ai mei a dat despre mine informații atunci nu mai dormeam noaptea și muream mai repede.” (sursa: antena3.ro)
Marcel Răducanu este unul dintre cei mai tehnici fotbaliști pe care i-a avut România. Driblingurile sale năucitoare și golurile spectaculoase i-au adus și titlul de „Fotbalistul Anului” în 1980, într-o vreme în care erau în plină glorie Balaci, Iordănescu, Ștefănescu sau Cămătaru. Tot în 1980 a marcat în poarta Angliei în victoria cu 2-1 de pe „23 august”. După numai un an, rămânea cu orice risc în Germania, fugind de comunism și de problemele pe care și le făcuse în țară. Din dosarul Problema Sportul aflăm că securitatea îi pusese gând rău, după ce îl prinsese că luase șpagă ca să joace prost într-un meci.
”Eu spun, nu mi-e frică, a fost un meci blătuit.. a fost blătuit de mai mulți..eram mai mulți atunci.. o dată am făcut și eu și m-au prins.. cu CFR Cluj…3-0. M-a chemat un general și mi-a aruncat două buletine.. ”îi cunoști p-aștia?” ”Nu..” Apoi mi-a arătat filmul cum luam banii, la operă.. s-a întâmplat să fie Germania”, spunea Marcel Răducanu (sursa: tvr)
Și fotbaliștii Cornel Țălnar și Florin Marin apar în notele informative din dosarul lui Marcel Răducanu. De fapt, dinamovistul și stelistul l-ar fi turnat pe Răducanu la Securitate, confirmând că acesta a primit 20.000 de lei pentru a aranja meciul cu Universitatea Cluj din mai 1981.
”Facem cunoscut că o sursă a organelor noastre a semnalat că în discuțiile purtate cu numitul Țălnar Cornel, fotbalistul lui Dinamo, acesta i-a relatat că în rândul unor fotbaliști de la Steaua se discută că Marcel Răducanu ar fi luat la un meci de fotbal suma de 20.000 de lei ca să joace prost, iar în momentul în care ar fi primit banii ar fi fost filmat «în secret» de către un ofițer de la MApN. (…)Pentru a verifica această informație am discutat cu fotbalistul F. Marin, care mi-a confirmat cele spuse, mi-a spus că ar fi văzut și el filmul respectiv și că Marcel ar fi adus la club în loc de 20.000 de lei, din greșeală, suma de 21.000 lei. 1.000 lei fiindu-i restituită ulterior. Cu același prilej, F. Marin mi-a spus că Marcel a mai dat o declarație în care recunoaște că ar fi vândut și un meci cu FCM Brașov, declarație care l-ar fi implicat și pe el!”. (extras notă informativă din dosarul “Problema Sportul” – sursa: gsp.ro)
Gică Popescu: dosar de colaborator, cu nume de cod „Petrescu”.
Alexandru Boc: dosar de colaborator – nume de cod „Costel Alexandrescu”
Rodion Cămătaru: dosar de colaborator – nume de cod „Doru”
Ladislau Boloni: dosar de colaborator – nume de cod „Pista”
: dosar de urmărire – nume de cod „Bota”
Anghel Iordănescu: dosar de urmărire – nume de cod „Iorgu”
Bela Karoly: dosar de urmărire – nume de cod „Gimnastul”
Din dosarul de la CNSAS reiese că mulți sportivi au devenit din turnători urmăriți de Securitate. Niciunul nu ar fi făcut însă poliţie politică, conform verdictului dat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Oricum, cei care colaborau cu securitatea erau în permanență supravegheați la rândul lor de spioni acoperiți.
Valentin Vasile, cercetător CNSAS, susține că în 1988 existau trei informatori ai Securității pe lângă marea echipă de fotbal a Stelei. Securiștii ”Felix”, ”Mitică” și ”Crețu” au intrat în clubul Armatei și ”au întreprins măsuri de influențare pozitivă a jucătorilor recalcitranți” Lăcătuș, Bumbescu și Iovan.
Valentin Vasile a descoperit faptul că, pe lângă furnizarea de date despre coechipieri, aceștia aveau misiuni de influențare în cadrul formației, una dintre acestea semănând cu cea a unui antrenor sau a unui psiholog. Numele celor trei informatori nu sunt însă cunoscute.
Alte patru surse, ”Marin”, ”Pic”, ”Firoiu” și ”Barbu” au fost desemnate să însoțească echipa portugheză și ”să semnaleze comportările, contactele și legăturile suspecte, precum și preîntâmpinarea oricăror incidente.”
La al doilea nivel, alte structuri din cadrul Securității au trimis echipe speciale pentru protejarea tribunei oficiale, efectuarea unui control antiterorist în Complexul Ghencea, filmarea pe ascuns a diplomaților străini de la tribuna oficială.
Dumitru Dragomir susține că și astăzi mai există în fotbalul românesc foști informatori ai Securității. Se jură însă că el nu ar fi turnat pentru comuniști. ”N-aveam cum sa torn pe nimeni, pentru că eu eram cel care îi racola pe alții… pe probleme de sport, desigur”, a declarat acesta.