Fostul senator Marius Marinescu, împreună cu deputații Daniel Ghiță și Dumitru Coarnă inițiază o propunere legislativă de modificare și completare a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, precum și a Codului Penal în sensul majorării pedepsei cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi pentru a sancționa aspru fenomenul corupției. Potrivit inițiatorilor „Legii Păunescu”, cum a fost denumită aceasta, cea mai bună soluție la fenomenul corupției este sancționarea acesteia similar cu trădarea.
„Având în vedere că emisiunea „România suverană” difuzată de „Realitatea Plus” și moderată de doamna Alexandra Păcuraru a concluzionat că cea mai bună soluție la fenomenul corupției este sancționarea acesteia similar cu trădarea, inițiem o propunere legislativă de modificare și completare a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, precum și a Codului Penal. Potrivit art. 5, coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, infracțiunile de corupție, prevăzute de art. 289-292 Cod Penal, se pedepsesc potrivit prevederilor acelor texte de lege.
De aceea, propunem modificarea respectivelor articole din Codul Penal, actualizat, în sensul majorării pedepsei cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi„, scriu inițiatorii Legii Păunescu.
„În același sens, fostul premier al statului Israel, Golda Meir, susținea că „dacă vreți să construiți o țară în care se vor întoarce fiii și fiicele tale, dacă vreți să construiți o țară în care oamenii vor pleca doar în timpul vacanțelor, dacă vreți să construiți o țară care nu va avea frică pentru viitor, atunci faceți doar doi pași:
1. Echivalați corupția cu trădarea de țară, iar oficialii corupți cu trădători până la a șaptea generație…
2. Faceți trei profesii cele mai bine plătite și cele mai respectate: profesia de militar, profesor și medic.
Și cel mai important – munciți, munciți și munciți pentru că nimeni în afară de voi nu vă va proteja, nimeni în afară de voi nu vă va hrăni și doar voi aveți nevoie de țara voastră, nimeni altcineva”, notează semnatarii.
Potrivit acestora, în România, corupția este generalizată, 27% din economie reprezentând economia neagră.
„Din cauza corupției, în jur de 5 milioane de români au plecat în străinătate în bejanie. De asemenea, România are cel mai mic grad de colectare la bugetul de stat, de cca 24% din PIB, potrivit Curții de Conturi, reprezentând jumătate față de statele dezvoltate din Uniunea Europeană. Cu cât corupția este mai mare, cu atât sărăcia este mai accentuată; de aceea sancțiunile pentru aceste fapte trebuie să fie mai mari. Țara noastră este considerată una dintre cele mai corupte din Europa. Consecință a gradului ridicat de corupție, România se împrumută la dobânzi record de 7-8%, întrucât instituțiile financiare nu mai au încredere în autoritățile statului. Rezolvarea problemei corupției ar aduce bani pentru Sănătate, învățământ, Armată, investiții, pensii și protecție socială„, punctează Marinescu, Ghiță și Coarnă.
Exemple de fapte asimilate infracțiunilor de corupție constituie modul în care s-a realizat privatizarea frauduloasă a OMV, ROMPETROL etc. și achiziționarea de bunuri la preț supraevaluat de către ROMARM, UNIFARM etc, explică semnatarii Legii Păunescu.
Potrivit acestora, modificările ar trebui să fie făcute astfel:
(1) Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
Art. 290 din Codul penal actualizat se modifică și va avea următorul conținut:
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Art. 291 din Codul penal actualizat se modifică și va avea următorul conținut:
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Art. 292 din Codul penal actualizat se modifică și va avea următorul conținut:
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Art. 10 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție se modifică și va avea următorul conținut:
Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
a) stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reală, a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei operațiuni comerciale, ori a bunurilor aparținând autorității publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârșită de cei care au atribuții de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară;
b) acordarea de subvenții cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinației subvențiilor;
c) utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum și utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice.
Se introduce litera d) care va avea următorul conținut:
achiziționarea de bunuri la preț supraevaluat.”