Produsul Intern Brut a crescut în trimestrul III cu 1,3%, în termeni reali, faţă de trimestrul II din acest an, şi cu 4% pe seria brută şi cu 4,7% pe seria ajustată sezonier faţă de trimestrul III 2021, arată datele provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
”Produsul Intern Brut a înregistrat faţă de acelaşi trimestru din anul 2021 o creştere cu 4% pe seria brută şi de 4,7% pe seria ajustată sezonier. În perioada 01.I-30.IX 2022, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada 01.I-30.IX 2021, cu 5% pe seria brută şi cu 4,3% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut Trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul III 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 288 din 15 noiembrie 2022”, arată datele INS.
Seria ajustată sezonier
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2022 a fost de 357,182 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,3% faţă de trimestrul II 2022 şi cu 4,7% faţă de trimestrul III 2021.
Produsul Intern Brut estimat pentru perioada ianuarie-septembrie 2022 a fost de 1.056.340 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,3% faţă de perioada 1.I-30.IX 2021.
Serie brută
Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2022 a fost de 390,134 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4% faţă de trimestrul III 2021.
Produsul Intern Brut estimat pentru primele nouă luni din acest an a fost de 999.993,6 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5% faţă de perioada 01.I-30.IX 2021.
La creşterea PIB, în perioada 01.I-30.IX 2022 faţă de perioada 01.I-30.IX 2021, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:
– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,4%), cu o pondere de +18,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat la +7,6%;
– Informaţii şi comunicaţii (+1,5%), cu o pondere de +6,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu o creştere semnificativă de +22,5%;
– Tranzacţiile imobiliare (+0,7%), cu o pondere la formarea PIB de +6,9%, care au înregistrat o creştere a volumului de activitate de+ 8,7%;
– Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,9%), cu o pondere la formarea PIB de +7,1%, ȋnregistrând o creştere a volumului de activitate de +14,4%.
O contribuţie pozitivă au avut-o impozitele nete pe produs (+0,7%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu +6,4%.
Categorii de utilizări
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:
– Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu +5,8% contribuind cu +3,7% la creşterea PIB;
– Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu +7,3% contribuind cu +1,8% la creşterea PIB;
– Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a crescut ȋn volum la +9,9% şi a contribuit cu +0,7% la creşterea PIB.
Un impact negativ l-a avut exportul net (-0,8%), consecinţă a creşterii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu +11% corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+11,2%).
Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în comunicatul de presă din 15 noiembrie 2022.
”Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană. În vederea reducerii răspândirii efectelor perturbatoare ale COVID-19 din anul 2020 în seria prepandemie (fapt implicit în ajustarea sezonieră), s-a decis utilizarea ultimei versiuni a programului JDemetra 2.2.3. În concluzie, modelele statistice de ajustare sezonieră disponibile sunt în general adaptate perioadelor de normalitate economică, iar criza pandemică COVID-19 a reprezentat o situaţie excepţională care a influenţat semnificativ seriile de timp şi care necesită identificarea continuă a parametrilor pentru a evidenţia cele mai bune modele care să stabilizeze rezultatele seriilor ajustate sezonier”, potrivit INS.