Nivelul record de scăzut al Dunării provoacă probleme serioase centralelor nucleare din România și Ungaria. România a fost nevoită să oprească ultimul reactor funcțional de la Cernavodă, în timp ce Ungaria a redus drastic producția centralei de la Paks.
Situația este legată de seceta severă și de valul de căldură prelungit care afectează Europa. Ambele centrale folosesc apa Dunării pentru răcirea reactoarelor, iar scăderea debitului limitează posibilitatea de a menține instalațiile la capacitate normală.
La Cernavodă, Nuclearelectrica a oprit joi ultimul reactor care mai funcționa, după ce măsurile luate pentru devierea apei către centrală nu au fost suficiente.
Cele două reactoare ale centralei au o putere de aproximativ 706 MW fiecare și asigură, în condiții normale, circa o cincime din producția de electricitate a României.
În Ungaria, centrala nucleară de la Paks a fost nevoită să reducă producția până la aproximativ 10% la începutul lunii, înainte de a reveni la circa 25% din capacitate. Oprirea completă a centralei a fost evitată până acum.
Problema ridică însă o întrebare importantă pentru viitor: cât de sigură mai este dependența centralelor nucleare de apa râurilor într-o Europă în care secetele și valurile de căldură devin mai frecvente?
Specialiștii avertizează că Europa Centrală și de Est ar putea deveni mai uscată, iar perioadele cu precipitații reduse și temperaturi extreme pot pune presiune tot mai mare asupra infrastructurii energetice.
România a aprobat deja un proiect de aproximativ 1,02 miliarde de lei pentru lucrări la brațul Bala al Dunării, cu scopul de a controla mai bine debitul de apă care ajunge către zona Cernavodă. Proiectul este însă de durată și nu poate rezolva problema actuală peste noapte.
Experții iau în calcul și soluții precum sistemele de răcire hibride sau turnurile de răcire, care ar reduce dependența directă de nivelul fluviului. Astfel de modificări sunt însă complicate și costisitoare pentru centralele existente.
Situația din această vară reprezintă, astfel, un avertisment pentru România și Ungaria: energia nucleară poate oferi producție stabilă și fără emisii directe de carbon, dar infrastructura trebuie adaptată la un climat în care seceta și temperaturile extreme devin tot mai dificil de ignorat.
