O nouă boală a sărăciei, întâlnită la vârste tot mai fragede

Medicii trag un semnal de alarmă privind creșterea alarmantă a cazurilor de ficat gras non-alcoolic, o afecțiune complexă, progresivă și multisistemică, o povară medicală și de sănătate publică la nivel global. Conform statisticilor, ficatul gras non-alcoolic reprezintă o epidemie tăcută, ascunsă, care afectează peste 115 milioane de oameni în întreaga lume.

"Deoarece simptomele sunt adesea nespecifice, aceasta este adesea subdiagnosticată și subraportată. Ficatul gras non-alcoolic și NASH sunt factori de risc majori pentru afecțiuni concomitente: peste 70% dintre pacienți suferă de obezitate, până la 75% au diabet de tip 2, iar între 20% și 80% au hiperlipidemie. În prezent, 115 milioane de persoane din întreaga lume suferă de boala numită ficatul gras non-alcoolic și se estimează că numărul lor va crește progresiv până în 2030. Discutăm despre o afecțiune care rămâne nediagnosticată și netrată, iar ce putem face noi, în calitate de medici dedicați, este să tragem un semnal de alarmă pentru ca populația să devină conștientă asupra factorilor de risc - obezitatea, diabetul zaharat tip 2, dislipidemie - și evoluției acestei boli către complicații hepatice și extrahepatice amenințătoare de viață: ciroza, cancerul hepatic, boli cardiovasculare, boala renală cronică, cancere extradigestive", afirmă prof. univ. dr. Liliana Gheorghe, șefa Clinicii de Gastroenterologie din cadrul Spitalului Clinic Fundeni din București.

Potrivit acesteia, orice persoană trebuie să știe că se poate evita apariția acestor afecțiuni sau se poate ameliora starea de sănătate prin adoptarea unui stil de viață sănătos și echilibrat, care să presupună mișcare fizică regulată, dietă echilibrată, evitarea alimentelor bogate în grăsimi sau zaharuri, menținerea unei greutăți corporale normale.

"Ficatul gras non-alcoolic este o afecțiune complexă, progresivă și multisistemică, o povară medicală și de sănătate publică la nivel global. Se estimează că una din trei sau patru persoane este afectată fie de ficat gras simplu, fie de steatohepatită sau ciroză. Incidența ficatului gras non-alcoolic crește cu aproximativ unu la sută pe an, în paralel cu pandemia obezității și diabetului zaharat, iar modelele de prognoză epidemiologică estimează o dublare a mortalității prin boala cronică hepatică cauzată de ficat gras non-alcoolic până în 2030", a spus Liliana Gheorghe.

Aceasta a atras atenția că patologia ficatului gras non-alcoolic este tot mai des întâlnită la vârste mici, cum ar fi în cazul copiilor.

"Un semnal îngrijorător este creșterea cazurilor de ficat gras non-alcoolic la tineri, copii și adolescenți. În contextul creșterii supraponderalității și obezității la această categorie, unu din cinci tineri sub 25 de ani are steatoză sau steatohepatită non-alcoolică. În momentul actual, ficatul gras non-alcoolic este cea mai frecventă afecțiune hepatică și are o contribuție substanțială la creșterea incidenței cirozei, cancerului hepatic și indicației de transplant hepatic", a precizat prof.univ.dr. Liliana Gheorghe.

Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă organizate cu ocazia Zilei internaționale de acțiune împotriva steatozei hepatice. Cu acest prilej, la Iași, în perioada 7-10 iunie, este organizată a 42-a ediție a Congresului Național de Gastroenterologie, Hepatologie și Endoscopie Digestivă. Astfel, comunitatea medicală și organizațiile de sănătate din țară și străinătate se mobilizează pentru a aduce în atenția publică importanța și urgența acțiunii legate de boala ficatului gras non-alcoolic (Nonalcoholic fatty liver disease - NAFLD) și de forma sa avansată, steatohepatita nonalcoolică (Nonalcoholic Steatohepatitis - NASH).

"Ziua internațională de acțiune împotriva steatozei hepatice, inițiată în iunie 2018, are ca scop principal creșterea vizibilității și urgenței cu privire la această epidemie ascunsă. Prin educație și informare, campania își propune să aducă în prim-plan necesitatea diagnosticării timpurii și a prevenirii NASH, precum și importanța adoptării unui stil de viață sănătos. Acțiunile desfășurate în cadrul acestei zile includ evenimente locale, sesiuni de screening pentru sănătatea ficatului, informări și campanii pe rețelele de socializare, cu participarea a peste 70 de parteneri din mai mult de 70 de țări. Dorim să atragem atenția asupra caracterului silențios al bolii hepatice metabolice și să vă încurajăm să adoptați măsuri preventive și de gestionare eficiente", a declarat prof. univ. dr. Anca Trifan, medic la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie din Iași.

Cele două specialiste în gastroenterologie și afecțiuni ale ficatului au explicat totodată că pentru a preveni și controla boala ficatului gras non-alcoolic trebuie să fim vigilenți și să efectuăm investigații periodice, cel puțin anuale, cum ar fi analizele de sânge și ecografia abdominală.

De altfel, susțin acestea, menținerea unei greutăți normale, cu un indice de masă corporală (IMC) sub 25 kg/m2, este esențială în prevenirea și controlul bolii.

"Vă îndemnăm să evitați sedentarismul și să adoptați un stil de viață activ, prin activități fizice regulate precum mersul alert, alergatul, ciclismul sau dansul", au spus medicii.

Pe de altă parte, specialiștii în gastroenterologie ne recomandă să avem o alimentație echilibrată și sănătoasă, deoarece are un rol crucial în gestionarea bolii hepatice metabolice.

"Vă recomandăm să adoptați o dietă normocalorică sau hipocalorică în cazul persoanelor cu exces ponderal, hipoglucidică și hipolipidică, urmând principiile dietei mediteraneene. Aceasta include consumul de cereale integrale, fructe și legume, nuci, alune, cafea în cantități moderate, pește, carne albă slabă și utilizarea uleiului de măsline", a afirmat medicul Liliana Gheorghe.

La rândul său, dr. Anca Trifan atrage atenția și asupra calității alimentelor consumate.

"Este important să acordați atenție provenienței și compoziției acestora, alegând alimente sănătoase și evitând produsele procesate și bogate în grăsimi saturate și zaharuri adăugate. Colaborarea cu un nutriționist sau cu specialiști în medicină de familie, gastroenterologie, endocrinologie sau diabetologie, care au cunoștințe avansate în nutriție, poate fi benefică pentru a obține un plan alimentar personalizat și a primi sfaturi adecvate pentru gestionarea bolii hepatice metabolice. Împreună, putem face o diferență semnificativă în lupta împotriva bolii hepatice metabolice. Prin adoptarea acestor măsuri preventive și de gestionare, putem îmbunătăți calitatea vieții noastre și preveni complicațiile asociate acestei afecțiuni", a mai declarat Anca Trifan.

Aceasta s-a arătat îngrijorată de faptul că, în urma unui studiu făcut în rândul studenților din Iași, a reieșit faptul că unu din șase are ficat non-alcoolic.

"Chiar dacă nu au fibroză semnificativă la această vârstă pentru noi este un mare semn de îngrijorare. Totodată, ne obligă să luăm măsuri atunci când constatăm o problemă de sănătate publică, atunci când există un semnal că ceva se întâmplă. Noi nu facem medicină socială. Noi facem gastroenterologie, dar în momentul în care observăm că un astfel de tsunami vine spre noi, un număr imens de cazuri de ciroză datorată în multe cazuri ficatului gras non-alcoolic trebuie să luăm măsuri. Altfel sistemul se va prăbuși. Este o nenorocire dacă una din trei sau patru persoane are o boală cronică. Vă dați seama ce se întâmplă în ani sau decade? Spitalele nu vor face față. De aceea încercăm să facem prevenție și dacă se poate încă din copilărie. Nu putem obține o stare de sănătate bună decât prin educația primită din primii ani de viață, dacă se poate. Și mai este ceva. Pentru a avea o stare de sănătate bună, fiecare trebuie să se respecte pe sine. Nu vom reuși nimic dacă fiecare individ nu se respectă pe sine și nu crede că merită să fie sănătos, cu o stare de bine. Multe afecțiuni pot fi prevenite dacă avem grijă de noi", a arătat dr. Anca Trifan.

Aceasta a afirmat totodată că ficatul gras non-alcoolic poate fi numită o boală a sărăciei.

"Mai degrabă aș spune că este o boală a sărăciei, nu a bogăției. În momentul în care ajungi la un nivel de trai satisfăcător începi să pui preț pe sănătate, pe starea de bine, pe alte aspecte ale vieții, nu doar pe mâncare, adică pe numărul de calorii ingurgitate ca maximum de satisfacție și maximum de bogăție. Am văzut și în SUA, în regiunile cele mai sărace este populația cea mai obeză, iar în partea de Vest a SUA aproape nu am văzut o persoană obeză pe stradă, în afară de populația care provenea din America de Sud care are anumite predispoziții genetice'', a mai spus ea.