Harta pensiilor din România. Ce județe sunt la coadă și unde primesc seniorii cei mai mulți bani

Datele publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) pentru luna iulie arată diferențe care reflectă în parte evoluția economică a fiecărei regiuni, veniturile obținute în perioada de activitate și durata contribuțiilor la sistemul public.

Botoșani are cea mai mică pensie medie dintre județe

La finalul clasamentului se află Botoșani, cu o pensie medie de 2.229 de lei. Pe următoarele poziții se află Vrancea, cu 2.275 de lei, și Vaslui, cu 2.283 de lei.

Lista județelor cu cele mai mici pensii medii continuă cu Giurgiu, unde media este de 2.291 de lei, Suceava, cu 2.359 de lei, și Satu Mare, cu 2.376 de lei.

Călărași are o pensie medie de 2.381 de lei, Bistrița-Năsăud ajunge la 2.386 de lei, Olt la 2.399 de lei, iar Buzău la 2.448 de lei.

În Botoșani, valoarea medie este cu 592 de lei sub nivelul înregistrat la nivel național. Raportat la media de 2.821 de lei, diferența este de aproximativ 21%.

Hunedoara conduce clasamentul județelor

La polul opus se află Hunedoara, cu o pensie medie de 3.494 de lei. Urmează Brașovul, cu 3.330 de lei, și Gorjul, cu 3.312 lei.

Constanța ocupă următoarea poziție, cu 3.021 de lei. Galați și Prahova au câte 3.019 lei, iar Argeșul ajunge la 3.011 lei.

În clasamentul pensiilor medii mai apar Clujul, cu 2.882 de lei, Alba, cu 2.876 de lei, și Mehedinți, cu 2.850 de lei.

Mai multe dintre județele aflate în partea superioară a clasamentului au avut o bază industrială importantă. Hunedoara, Brașov, Gorj, Prahova, Argeș și Galați au concentrat timp de decenii un număr mare de angajați în industrii care au oferit, în anumite perioade, salarii mai ridicate și cariere profesionale îndelungate.

Nivelul pensiei publice este influențat în principal de veniturile pentru care au fost achitate contribuții și de perioada de contribuție. Prin urmare, diferențele economice existente în perioada în care actualii pensionari se aflau în activitate se regăsesc și în veniturile primite după retragerea din muncă.

Hunedoara reprezintă un exemplu relevant. Județul are în prezent cea mai mare pensie medie dintre județele României, cu 3.494 de lei, chiar dacă economia locală a trecut în ultimele decenii printr-un proces amplu de dezindustrializare.

Între Hunedoara și Botoșani sunt 1.265 de lei

Diferența dintre cele două județe aflate la extremele clasamentului este de 1.265 de lei în fiecare lună. Pensia medie din Hunedoara este astfel cu aproximativ 57% mai mare decât cea din Botoșani.

Capitala mărește și mai mult distanța dintre valorile înregistrate în România.

Sectorul 1 trece de 4.000 de lei

Cei șase sectoare ale Bucureștiului reunesc 466.811 pensionari, iar pensia medie este de 3.581 de lei. Valoarea depășește cu 760 de lei media națională.

Sectorul 1 se detașează, cu o pensie medie de 4.132 de lei. În Sectorul 6 media este de 3.668 de lei, iar în Sectorul 2 ajunge la 3.618 lei.

Sectorul 3 are o pensie medie de 3.515 lei, Sectorul 4 de 3.490 de lei, iar Sectorul 5 de 3.089 lei.

Sectorul 1 este singura zonă din datele prezentate în care pensia medie depășește 4.000 de lei. Față de media națională de 2.821 de lei, diferența ajunge la 1.311 lei, echivalentul a aproximativ 46%.

Nivelul mai ridicat al pensiilor din București poate fi raportat la structura economică și salarială a Capitalei, unde au fost concentrate de-a lungul timpului numeroase domenii cu venituri peste media națională.

Între Sectorul 1 și Botoșani se înregistrează o diferență de 1.903 lei pe lună, ceea ce înseamnă aproximativ 85%.

Câți pensionari sunt în fiecare județ

Nivelul pensiei medii nu arată însă singur cât de mare este suma distribuită prin sistemul public într-o anumită zonă.

La nivel național, în iulie 2026 erau 4.573.268 de pensionari, iar valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite era de aproximativ 12,9 miliarde de lei.

Numărul beneficiarilor schimbă semnificativ perspectiva asupra clasamentului. Un județ poate avea o pensie medie ridicată, dar un număr mai mic de pensionari, în timp ce un județ cu o valoare medie mai redusă poate avea foarte mulți beneficiari.

Hunedoara avea 118.345 de pensionari, iar drepturile de pensie ajungeau la aproximativ 413,5 milioane de lei într-o lună.

În Brașov erau 145.926 de pensionari, pentru care valoarea totală a drepturilor de pensie se ridica la aproximativ 486 de milioane de lei lunar.

Prahova avea o pensie medie de 3.019 lei, sub valorile din Hunedoara și Brașov, însă numărul pensionarilor era de 187.375, cel mai mare dintre județele incluse în datele prezentate. Astfel, valoarea totală a drepturilor de pensie ajungea la aproximativ 565,6 milioane de lei pe lună.

Prahova conduce după suma totală plătită

Dacă este analizată valoarea totală a drepturilor de pensie, nu pensia medie, ordinea județelor se schimbă.

Prahova se află pe primul loc, cu aproximativ 565,6 milioane de lei pe lună. Urmează Clujul, cu 514,4 milioane de lei, Brașovul, cu 486 de milioane de lei, Constanța, cu 451,6 milioane de lei, și Argeșul, cu 442,6 milioane de lei.

În continuarea clasamentului se află Timiș, cu 430,5 milioane de lei, Hunedoara, cu 413,5 milioane de lei, Iași, cu 405,4 milioane de lei, Dolj, cu 389,8 milioane de lei, și Galați, cu 373,5 milioane de lei.

Cele două clasamente măsoară lucruri diferite. Pensia medie indică venitul mediu al unui pensionar, în timp ce valoarea totală depinde atât de cuantumul pensiei, cât și de numărul persoanelor care primesc bani din sistem.

Situația Prahovei arată cel mai clar această diferență. Cu o pensie medie de 3.019 lei, județul ajunge la peste 565 de milioane de lei distribuite lunar deoarece numărul pensionarilor este foarte mare.

Bucureștiul concentrează peste 1,6 miliarde de lei lunar

În București, cei 466.811 pensionari din cele șase sectoare primesc drepturi de pensie în valoare totală de aproximativ 1,672 miliarde de lei pe lună.

Raportată la suma de 12,9 miliarde de lei aferentă întregii țări, valoarea din Capitală reprezintă aproape 13% din drepturile de pensie cuvenite într-o singură lună.

Bucureștiul se diferențiază astfel atât prin nivelul pensiei medii, cât și prin numărul de pensionari și volumul total al sumelor distribuite.

Pensii diferite în județe cu istorii economice diferite

Clasamentul din iulie 2026 păstrează urmele unor diferențe economice formate de-a lungul mai multor decenii. Județele cu o tradiție industrială puternică apar în general în partea superioară a clasamentului pensiilor medii, în timp ce zonele în care veniturile au fost mai reduse se regăsesc mai des la baza acestuia.

Diferențele de salarii, structura pieței muncii, nivelul ocupării și perioadele de contribuție au influențat valoarea contribuțiilor acumulate de actualii pensionari.

Datele CNPP arată, în același timp, că distribuția banilor prin sistemul public nu urmează identic clasamentul pensiei medii. Numărul beneficiarilor poate schimba radical poziția unui județ atunci când este calculată suma totală plătită lunar.