Sfântul Ștefan este sărbătorit a treia zi de Crăciun. Numele Ştefan înseamnă în greaca veche cununa lui Dumnezeu. 400 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica, pe 27 decembrie.
Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor suferinde, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.
În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie
În tradiţie se mai spune că pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă.
“În semn de iubire, preţuire şi respect pentru Sfântul Ştefan, dar şi ca dovadă de iubire şi înţelegere, este bine să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certaţi”, spun preoţii.
În România, în unele locuri din Muntenia gospodinele pregătesc aşa-numitele Pâinici ale lui Ştefan, făcute în forme rotunde, dintr-un aluat foarte asemănător cu cel de cozonac. Se obişnuieşte că aceste pâinici să se ungă cu miere.
De asemenea, pâinicile amintesc creştinilor de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ştefan. Odată ce sunt sfinţite de preot la biserică, painicile se împart persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ştefan, pentru pomenirea sufletelor celor care au murit în împrejurări dramatice.
Tot în această zi este bine să se dea în dar o icoană a Sfântului Ştefan sau o candelă nouă aprinsă pentru sănătatea rudelor bolnave, dar şi pentru sporul casei.Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.
Tot ca un semn al iubirii, preţuirii şi respectului este bine ca în această zi persoanele certate să se împace.